Cum ne putem îmbolnăvi chiar la malul mării cu noul virus. Care sunt principalele riscuri la care ne expunem

Tot mai multe autorități locale decid că măștile trebuie să fie purtate și în spațiile publice deschise, dacă sunt aglomerate. O astfel de măsură intră în vigoare de sâmbătă, 1 august, și în stațiunile de la malul mării, mai ales pe faleză, în piețe și alte locuri aglomerate unde nu se poate păstra distanța fizică de 2 metri.

De ce este utilă purtarea măștii inclusiv în aer liber? Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, explică: „Aceste particule pe care nu le vedem se așază pe particule de praf, pe particule de nisip, care, în contextul unei mișcări a curenților de aer – că este vorba de vânt, că este vorba de aer condiționat – prezintă riscul de infectare și atunci, a purta mască în zonele deschise, dar care sunt foarte aglomerate și prezintă posibilitatea transmiterii de la o persoană la alta prin astfel de particule ce transportă virusurile, este binevenită în special în zone cum este litoralul. Consider că sunt măsuri extrem de binevenite, iar această mască nu cred că este foarte deranjantă. Este ușoară, chiar dacă o schimbăm mai des și o aruncăm – categoric trebuie să o aruncăm”, spune Carmen Dorobăț.

La rândul său, Ioana Stăncel, expert în politici de sănătate publică, a explicat la Digi24 că virusul trăiește pe aceste particule de praf, nisip etc. suficient timp cât să poată fi preluat, inhalat și să ajungă în alveolele respiratorii ale pacienților. „Trăiește suficient de mult timp, pentru că virusul nu circulă singur, circulă în particule mici, lichidiene, cu secreții, cu suport proteic și are de unde să se hrănească, unde să rămână într-un mediu hidratat și să poată fi vehiculat pe acești vectori fizici, cum sunt particulele de praf, particulele de nisip, suprafețele pe care se poate depune și tocmai de aceea, mijloacele de protecție sunt singurul instrument pe care îl avem la dispoziție – atât măștile, cât și igiena riguroasă a mâinilor, a suprafețelor”, a punctat Ioana Stăncel.

Încă 14 zile cu peste 1.200 de cazuri pe zi. Scădere înceată, abia după 1 sepembrie
În privința evoluției epidemiei în România, Ioana Stăncel cred că o aplatizare a curbei poate să apară cel mai devreme în trei săptămâni, dar va fi o aplatizare la un nivel înalt al indicatorului zilnic de incidență a cazurilor pozitive. O scădere relativ înceată poate apărea abia după data de 1-15 septembrie.

Parteneri