Năvodariul era o dată o oază de relaxare și revigorare. Acum blocurile se construisc într-un ritm alert

Altădată o oază de linişte la malul mării, Năvodariul arată azi ca un deşert invadat de blocuri şi clădiri înghesuite, construite fără noimă. Turiştii care închiriază apartamente, în speranţa unei vacanţe liniştite, se trezesc în mijlocul unor şantiere, claie peste grămadă. Dezvoltatorii imobiliari profită că legea e proastă şi au hârtii pentru fiecare excepţie. Iar Primăria şi instituţiile de control au scuze pentru haos. O anchetă de Andreea Filip şi Ionuţ Văduva.

În ultimii ani au răsărit din tot felul de planuri și autorizații, doar în Năvodari, 15.000 de “apartamente de vacanță”. Înainte să ignore turiștii distanţarea, au făcut-o constructorii care au transformat cea mai liniștită stațiune din nordul litoralui în cea mai betonată zonă.

S-a construit masiv, haotic, înghesuit şi fără nicio noimă – bloc lângă bloc până-n mare.

În 2017, din acest apartament era o priveliște superbă către mare. Acum, la trei ani distanţă, singura imagine e cea a blocului vecin.

Reprezentant firmă construcții Năvodari: Pornim de la ideea că se dezvoltă zona, dar atât de mult că nu mai ai loc să treci. Dar ştiţi cum e. Vinovați nu sunt ăia care cer, ci ăia care dau. Au dat ca să scape. Cum au dat autorizație să se lipească blocurile? Nu ştiu. E normal? E legal! Normal nu e.

Pe alt șantier, nervii fac legea: “Se sparge camera! Nu filmaţi că spargem camera”.

Cheia care permite astfel de construcţii este un articol din Codul Civil. Dezvoltatorii pot lăsa o distanță de doar doi metri între blocuri, dacă frontul clădirii are ferestre; şi de numai 60 de centimetri, dacă pereţii exteriori nu au geam. Pentru apropieri şi mai mari, dezvoltatorii semnează un acord între ei.

Dezvoltator imobiliar din Năvodari: La ochi, totul e dezastru, dar ca si documentaţie, e totul legal, chiar dacă s-a lipit, este acordul notarial. Ce sa fac? Schimb eu legile în ţara asta? Eu i-am dat acordul lui şi el mie, e totul legal. Probabil că cel care a cumpărat, a văzut că e mai ieftin.

Pentru turiști atmosfera rămâne irespirabilă, totul fiind plin de moloz şi de zgomot: “Numai vacanţă nu a fost asta. Zgomot toată ziua, de dimineaţă până seara, în bloc”.

Ca să vă faceţi o idee de cât de apropiate sunt clădirile, eu nu pot să îmi întind mâinile la maximum.

La Inspectoratul de Stat în Construcții, unde am aratat imaginile, oamenii ridică din umeri. Nu au ce să facă dacă în loc de priveliștea mării cumpărătorii au primit imaginea balconului vecin. Legea nu ţine cu oamenii.

Harry Boiagian, director ISC Constanța: Mi-aţi arătat că sunt şi nişte ferestre şi apare al doilea bloc. Aici ar fi 150 de centimetri. Am observat o fereastră si păreau a fi ferestre de vedere, ele nefiind orientate către blocul vecin, dar dacă sunt orientate astfel, e ok, pentru că nu au vedere către vecin.

Concret, ferestrele sunt pe lateralul construcției și nu în față. O primă fentă a legii. Nu singura.

Harry Boiagian, director ISC Constanța: Sunt mai multe variante prin care o fereastră e de lumină şi nu de vedere, aşa-numita zidărie Nevada, cărămizi de sticlă, poate fi o fereastră normală, colată cu folie.

Ne întoarcem în șantier. Prin fum si praf, gasim turiști resemnați: “Ca în toată România, se lucrează. Pentru un turist e rău, zgomotul te deranjează”.

Legea e imorală şi, pentru cunoscători, uşor de adaptat. O recunosc dezvoltatorii, arhitecții, proiectanții și inspectorii deopotrivă. A fost modificată de zeci de ori, cu portiţe lăsate cu dedicaţie.

Prin urmare, constructiile au temei, iar zgomotul orar de funcționare. O Hotărâre de Consiliu Local permite constructorilor să lucreze şi în timpul sezonului. Responsabilitatea pentru blocurile înghesuite e pasată mai departe, catre instituția care gestionează în România distanțarea între oameni dar și între clădiri: DSP.

Parteneri