Prinţul Mihai Dimitrie Sturdza a murit la 86 de ani

Foto: Agerpres

Prinţul Mihai Dimitrie Sturdza, istoric şi diplomat, a murit la Paris, la vârsta de 86 de ani, a anunţat, la 25 aprilie 2020, directorul general al Institutului Cultural Român (ICR), Filip-Lucian Iorga-Bărbulescu, potrivit Agerpres.

“O veste teribil de tristă vine de la Paris. A trecut la cele veşnice prinţul Mihai Dim. Sturdza, un mare aristocrat român şi un mare genealogist. L-am cunoscut în timpul facultăţii, am colaborat cu texte şi fotografii la Enciclopedia familiilor boiereşti, ne-am întâlnit de nenumărate ori, la Paris şi la Bucureşti, la evenimente ştiinţifice, lansări de carte, cafele sau sindrofii mondene (…) I-am admirat întotdeauna sobrietatea şi hărnicia, pasiunea şi spiritul de sacrificiu cu care şi-a dedicat ultimele decenii din viaţă recuperării istoriei boierimii române. Cu câteva zile înainte de Sfintele Paşti, am vorbit la telefon. Era niţel necăjit din cauza drumului pe care o ia omenirea, obligată de coronavirus, şi se temea că nimic nu va mai fi ‘ca înainte’. Cu toate astea, lucra în continuare la Enciclopedia lui şi visa să vadă noi volume apărute. În memoria Prinţului Sturdza, am nădejdea că visul lui va merge mai departe. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a scris sâmbătă seara, pe pagina sa de Facebook, Filip-Lucian Iorga-Bărbulescu, potrivit stirileprotv.ro.

Mihai Dimitrie Sturdza este strănepotul lui Mihail Sturdza, domn al Moldovei (1834-1849), care a influenţat pozitiv economia Galaţiului prin oferirea acestuia, în 1837, a statutului de porto-franco. S-a născut în 1943, urmând studiile primare şi liceale la Iaşi şi la Bucureşti. În 1952, a fost arestat de regimul comunist, sub acuzaţia de nedenunţare de complot, fiind condamnat la o pedeapsă administrativă executată în diferite lagăre de muncă.

Eliberat în 1954, a reuşit să se înscrie la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, pe care o absolvit-o în 1960. Părăseşte ţara în 1963, stabilindu-se la Paris. A fost diplomat al Institutului de Ştiinţe Politice din Paris, fiind angajat, în perioada 1968-1985, la Departamentul de Schimburi Culturale şi Ştiinţifice al Ministerului Afacerilor Externe francez. A fost interpret oficial pentru limba română al preşedinţilor Franţei, generalul Charles de Gaulle şi Valery Giscard d’Estaing.

Între 1986-1995, a activat ca redactor politic la Departamentul român de la postul de radio “Europa liberă” din Munchen. La încheierea contractului, este distins cu o scrisoare de felicitare semnată de preşedintele SUA, Bill Clinton.

Istoric de vocaţie, Mihai Dimitrie Sturdza a fost autorul unei opere impresionante, acoperind domenii precum heraldica, genealogia, istoria familiilor nobiliare din sud-estul Europei, statutul internaţional al Ţărilor Române, relaţiile româno-ruse, istoria culturii. Studiile şi volumele sale au apărut în periodice şi edituri prestigioase din Paris, Munchen, Bucureşti şi Iaşi.

A publicat numeroase articole în presa culturală şi ştiinţifică din ţară şi din străinătate, iar reputaţia de genealogist şi-a câştigat-o cu volumul de 668 de pagini in-quarto “Dictionnaire historique et généalogique des grandes familles de Grčce, d’Albanie et de Constantinople”, publicat la Paris în două ediţii, în 1983 şi în 1999, care a fost premiat de Academia Internaţională de Heraldică şi Genealogie. În ţară a publicat şi alte lucrări, dar cea mai importantă este seria de volume din “Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică” (Editura Simetria), al căror coordonator şi autor principal este. În mai 2015, Mihai Dimitrie Sturdza a participat, alături de alţi istorici de renume din Galaţi, Bucureşti şi Iaşi, la Simpozionul Naţional ‘Întâlnirile de la Mânjina’, desfăşurat la Muzeul de Istorie Galaţi, ocazie cu care şi-a lansat şi două cărţi: ”Mihai Dimitrie Sturdza la 80 de ani. Omagiu” şi ”Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică”, vol. 3, Cantacuzinii.

Parteneri